Dieta de panica, pe timp de criza!
22 martie 2020 - 125 Comentarii
Am avut o intrebare primita prin email, de la un cititor, legata de starea mea emotionala:
“Daniel, articolul tau despre corona este genial. Mi se pare echilibrat, documentat, pozitiv. Nu pari ca esti afectat emotional de toata nebunia asta.”
Cand am citit emailul, nu m-am putut abtine sa nu zambesc. Bineinteles ca sunt afectat emotional. Am puseuri emotionale, mare parte din anul asta, din punct de vedere profesional, s-a dus pe apa sambetei. Pierderile financiare sunt mari. Am, probabil ca toti cei care ma citesc, rude apropiate de varsta a treia sau prieteni cu diferite afectiuni medicale.
Ma gandesc la ei si recunosc, mi-e teama.
Chiar ieri am primit un telefon de la un prieten – care a inceput conversatia direct:
“Cum rezisti?”
De obicei, cand ma intreaba cineva “cum ma simt”, sau “daca sunt ok”, am tendinta sa oglindesc intrebarea. Este un automatism de coaching, format in sute de sedinte.
In 9 din 10 cazuri, cealalta persoana nu este ok, independent de ce simt eu in situatia respectiva.
Reiau dialogul:
“Cum rezisti?”
“Rezist. Tu? Cum rezisti?”
(asta inseamna oglindire, intrebarea repusa in circulatie, pe un ton neutru)
“Groaznic. Cred ca tocmai am avut un atac de panica.”
Dincolo de conversatie, de cum a decurs mai departe, mi-am dat seama ca nimeni nu este ok in perioada asta. Am cunoscuti extrem de echilibrati emotional, care mi-au zis ca au insomnii, atacuri de panica, stari de anxietate puternice.
Si, pentru ca suntem in plina situatie de criza, am decis sa iti scriu cateva ganduri despre cum ne provocam singuri toate trairile astea.
Dar si despre cum sa fim functionali intr-o lume care, parca, ne-a intors spatele cu totul!
In primul rand, ce stim despre problema
O iau iar, babeste. Nu o sa iti mai dau toate detaliile, pentru ca le stii foarte bine. Problema nu este coronavirusul, ci este data de cat de disfunctionali suntem noi, in momentul de fata.
Avem asa:
- o pandemie cum apare o data intr-o generatie
-
ne pregatim de un varf de imbolnaviri si de colapsul sistemului medical (un scenariu destul de plauzibil)
-
suntem blocati, cei mai multi dintre noi, la domiciliu
-
cei care suntem parinti, avem si copiii pe cap
-
granitele sunt, in mare parte, inchise; stare de urgenta declarata
-
cei care suntem antreprenori, ne gandim cat putem sa rezistam – cu incasarile reduse cum nu ne-am imaginat vreodata
-
cei care suntem angajati, ne gandim daca nu o sa fim, cumva, dati afara si lasati fara surse de venit in mijlocul crizei
-
vaccin, in 9-12 luni minim; tratament probabil mai rapid
Suna a film de Hollywood scris prost. Doar ca de data asta il traim pe pielea noastra.
Mai mult, toate interactiunile sociale s-au schimbat radical. Nu ne mai imbratisam, nu ne mai pupam, nu mai dam noroc. Stam la cozi la hipermarket-uri la doi metri distanta si tresarim la cel mai mic stranut.
Doua povestioare amuzante, repede, ca sa reduc din anxietate.
Prima:
Sunt pescar amator, de rapitor. Cand amortesc in casa, ma sui in masina si ma duc pe rau. Ma linisteste. De obicei e pustiu totul, nu ma intalnesc cu nimeni. Zilele trecute a aparut, pe la spatele meu, un pescar rosu in obraji, cu ochii lacrimosi si cu o lanseta in mana :
“Trage?”
Am avut nevoie de cateva secunde ca sa ma linistesc.
“Nimic…”, i-am spus eu.
El a inceput sa trancaneasca, in timp ce a facut cativa pasi inspre mine:
“E apa umflata, rece. Nu sare. Asta toamna prindeam stiuci pe aici. Avat. Salau. Acum nimic!”
Aproape ca am intrat in apa, dand cu spatele, ca sa ma indepartez. Instinctiv, am preluat teama asta de gripa si acum nu mai suport ca cineva sa se apropie prea mult de mine.
Eram salbatic si inainte, acum sunt si mai si. Doar ca, in momentul in care m-a vazut asa panicat, s-a oprit omul, s-a scarpinat pe sub sapca rosie si a inceput sa rada:
“Stai linistit, nu am gripa. Am baut niste tuica, de gura nevesti-mii. M-am suit pe bicicleta si am plecat la peste. Am cazut de doua ori pana aici de pe ea.”
Traim in era in care e mai ok sa spui ca esti beat si ca ai probleme cu nevasta, acasa, unui strain, decat sa fii racit.
A doua gluma:
Asta e mai scurta. Mi-a zis-o un bun amic, cand vorbeam de coronavirus. La telefon. Ca fata in fata nu prea mai este la moda.
“Stii care este vestea buna? Ca dupa ce trecem de toata povestea asta, o sa fim noi mai saraci, dar o sa avem si mai putini pensionari pe cap…”
(Respira! Respira! E doar o gluma!)
E nasoala asta, stiu. Dar am ras cu lacrimi. Mai bine sa faci misto de situatie, decat sa ai atacuri de panica.
Revin. Simteai anxietate, atunci cand ti-am insirat lista aia. Te-am pansat un pic, dar informatiile alea raman pe fundal. Cu ele lucram.
Concluzia – pare ca vine apocalipsa. Inceputul ei.
Pericolul, insa, este relativ redus, in ciuda a ce simtim. Problema este de natura emotionala.
Pericolul exista! Frica nu!
Titlul asta suna a citat de facebook, insa nu am spus-o eu. A spus-o un tip mult mai destept ca mine.
Will Smith, in After Earth. Un film despre care IMDB-ul spune ca e printre cele mai proaste din istorie, dar care mi se pare genial, prin metafora din spatele lui.
Filmul este despre niste extraterestri care mancau oameni. :)) Doar ca acesti extraterestri nu vedeau altceva decat “frica”. Erau orbi in rest.
Puteau sa repereze orice om caruia ii era frica. Dar daca omul respectiv, prada in rest, nu mai simtea frica, devenea invizibil pradatorului.
Nota 4 pe IMDB! 🙂Discursul lui Will Smith despre frica a facut istorie:
“Frica nu este reala! Singurul loc in care frica exista este in gandurile noastre despre viitor. Este un produs al imaginatiei noastre, care ne face sa ne temem de lucruri care nu exista in prezent si care s-ar putea sa nu existe niciodata in viitor. Asta este definitia nebuniei.”
Apoi eroul nostru continua:
“Nu ma intelege gresit, pericolul este foarte real! Dar frica este o simpla optiune!”
Cum se nasc emotiile negative?
Acum o sa intru pe un teritoriu ceva mai serios, al stiintei care se ocupa cu studiul sistemului nervos – neuroscience (in romaneste, un termen ceva mai popular ar fi neurobiologie).
Este o stiinta multidisciplinara, care imbina psihologia, anatomia, fiziologia, matematica (etc.), pentru a putea intelege proprietatile neuronilor si a circuitelor neuronale.
In primul rand, o sa vin cu o explicatie: atunci cand spun ca frica nu exista, nu ignor faptul ca poate fi demonstrata. Scopul fricii este sa-ti concentrezi atentia pe un pericol care iti pune in pericol existenta.
Este o functie a corpului a naibii de importanta, care ne-a ajutat, ca specie, ca sa supravietuim la nivel individual. Doar ca, in trecutul tenebros al Homo Sapiens, pericolele existentiale se intamplau, potential, in orice moment.
Astazi pericole directe sunt prea putine. In acelasi timp, cand o persoana se duce la un interviu, pentru angajare, exista o sansa mare ca propriul lui corp sa genereze aceleasi reactii fiziologice pe care le genera, cu multe milenii in urma, intalnirea cu un animal de prada.
Tocmai aici intervine explicatia afirmatiei: “Frica nu exista!”.
Ea exista ca efecte, bineinteles. Nimeni nu poate nega asta! Dar modul de generare al emotiei in sine vine pe un traseu mult mai complex decat cel pe care il simtea specia Australopithecus Afarensis, una dintre rudele noastre indepartate.
Repet – efectele sunt reale, in corpul nostru si in comportament.
Dar frica in sine este generata de creier.
Caz in care – afirmatia ca NU EXISTA devine palpabila.
Ca resurse, printre altele, recomand exceptionala carte a profesorului de psihologie Lisa Feldman Barrett, “Viata secreta a creierului”.
O alta exemplificare: putem avea o situatie, aceeasi, care sa genereze emotii diferite in persoane diferite. Doua persoane care intalnesc acelasi caine, una dintre ele sa o ia la goana, urland, iar cealalta sa il ia in brate.
Creierul dicteaza emotia in ambele cazuri. Intr-una dintre situatii, mesajul este “Vrea sa ma muste!”. In cealalta, mesajul este: “Vrea sa se joace!”.
Este o legatura mult mai puternica in modul in care ne folosim creierul si ceea ce simtim, decat avem tendinta sa recunoastem.
Creierul este o simpla telecomanda. Cu ajutorul acestei telecomenzi, daca intri in controlul ei, poti trece de la stari de panica, anxietate, frica, insecuritate, paranoia, disperare – la stari functionale, de speranta, calm, hotarare.
Pe scurt:
-
emotia este creata de creier
-
ultimele studii arata ca nu exista parti ale creierului care sa fie strict legate de anumite emotii (si doar de ele)
-
in functie de ce ii dai “de mancare” creierului, vei trai stari diferite, de la paranoia, disperare – la calm si hotarare
Problema, astazi, in context de coronavirus, este ca telecomanda a fost rapita de canalele de social media si de televizor. Multe maini apasa pe butoane in acelasi timp.
Asa ca este normal sa iti vina sa urli! Dar exista o speranta! Exista un mod prin care poti recupera telecomanda si sa poti pune o muzica linistita, pe fundal, timp in care tu sa iti vezi de viata.
Cum treci de la paranoia la calm?
Traseul unei emotii este simplu, la baza:
- intai apare un stimul extern (vine cainele)
- apoi apare interpretarea creierului, care dureaza chiar si fractiuni de secunda – si care se bazeaza pe scenarii viitoare, fictionale (“Vrea sa ma muste”)
- apoi vine emotia (frica)
- apoi comportamentul reactiv (fuga)
Cand esti intr-o sedinta de coaching sau terapeutica, mare parte din ce se intampla acolo se intampla pe al 2-lea teritoriu, al interpretarii.
Interpretarea pe care o face creierul, o face tragand “linii” intre istoricul personal (“am fost muscat de caine cand eram mic”) si predictie (“toti cainii vor sa ma muste, inclusiv asta”).
Intr-o lume “normala”, cand lucrezi pe emotii negative, o faci in special pe al doilea plan, pe interpretare.
Dar, astazi, nu mai traim intr-o lume normala. Interpretarile sunt prea multe, prea radicale, prea alimentate de multitudinea de stimuli existenta in exteriorul nostru.
Caz in care – cel mai sigur lucru pe care poti sa il faci este sa incepi sa lucrezi la stimuli, la primul plan.
Adica sa pui mana pe telecomanda si sa te hotarasti tu ce ii dai de mancare creierului tau.
Dieta de panica
Ca sa intelegi de ce are nevoie creierul tau ca sa se calibreze, trebuie sa intelegi nivelul de agresiune la care este supus in zilele astea.
Ai stiri din toate partile, 90% dintre ele fiind alarmiste, despre evolutia coronavirusului. In lume, in Europa, in Romania.
Daca ai obiceiul stai cu telefonul la indemana si iti citesti stirile de pe el, inclusiv ai activitate in canale de social media, informatiile vin din toate partile, fara niciun fel de control.
Cu cat stai mai mult pe telefon / calculator, incercand sa iei pulsul si sa te informezi, cu atat mai confuz si mai anxios esti.
Ca idee, am verificat chiar in momentul in care scriu randurile astea, in newsfeed-ul meu de facebook – si am descoperit 13 postari din 15 fiind despre coronavirus.
Facebook-ul seamana, in momentul asta, cu un avion care si-a pierdut un motor si in care toti pasagerii alearga disperati, lovindu-se unii in altii, inclusiv capitanul, urland:
“O sa ne prabusim!”
Stirile de la televizor traiesc ultimele zile de glorie, ca in perioada de aur a televiziunii. Oamenii se uita iar, in familie, la stirile alea de seara, in care, de asemenea, se vorbeste despre coronavirus inclusiv la sectiunile de sport sau vreme.
Problema e ca stimulii care vin catre tine in mod repetat transmit acelasi mesaj: “PERICOL!”
De aici nivelul de anxietate la cote alarmante, stres, atacuri de panica, insomnii. Iar solutia, in povestea asta, este sa intervii brutal in ceea ce dai de mancare creierului tau.
Sa tai in carne vie!
Internet, Facebook, stiri!
Nu sa ramai neinformat, ci sa poti avea o viata functionala chiar si in situatia in care ne aflam cu totii.
Cateva sfaturi in directia asta:
1. Pauze uriase de la social media
Este cel mai toxic mediu prin care se propaga panica, in momentul asta. Chiar si cei mai linistiti si spirituali oameni de pe canalele de social media transmit aceleasi mesaje, inconstient, vorbind despre virus.
Da, comunicarea ajuta foarte mult in perioade de stres. Dar comunicarea autentica, emotionala. Facebook este ca o oala care fierbe la presiune, gata sa explodeze oricand.
Chiar si daca tu crezi ca esti in controlul a ceea ce citesti in canale de social media, eu iti spun ca este imposibil sa o faci. Daca e sa creez o paralela cu dieta de mancare, atunci cand intri intr-un magazin, stii ca chipsurile nu iti fac bine (spre exemplu), asa ca nu le pui in cosul de cumparaturi.
Cand vine vorba de dieta informationala, tot ce citesti, consumi – chiar si cand te uiti doar pe titluri de stiri. Nu poti face diferenta pe loc. Si ramai conectata timp indelungat la starile emotionale negative ale societatii in care traim, cu fiecare membru transmitand mai departe, “in eter”, toate fricile pe care le are, generate de valurile de infectati din stirile mai mult sau mai putin oficiale.
Sfatul meu – singurul mod in care poti sa controlezi social media este sa:
-
iti stergi aplicatiile de pe telefon, ca sa nu mai poti accesa conturile tale direct (sa nu mai fie la indemana ta)
-
sa iti stergi contul, direct
-
sa ai acces cat mai putin la internet
-
sa lucrezi / operezi, daca se poate, in flight mode ferestre de timp
2. Tine legatura cu oamenii care sunt calmi / pozitivi
Avem nevoie, in acelasi timp, de comunicare si conectare autentica. Nu ne putem regla emotiile singuri, in contextul atator stimuli toxici, asa ca este indicat sa tii legatura cu cei apropiati, sa vorbesti despre emotiile tale, sa asculti.
Dar nu prin intermediul canalelor de social media, ci mai degraba telefonic / audio / video.
3. Ai grija la corpul tau!
Perioada asta fiind stresanta, trebuie sa fii un pic mai atent la viciile tale, la ce consumi si la cum te comporti cu corpul tau. Aici ma refer:
-
la alimentatie, in primul rand – sa mananci regulat
-
la somn – sa faci tot posibilul sa dormi minim 7-8 ore pe noapte
-
sa reduci numarul de tigari, daca fumezi (sa tii asta sub control) sau sa renunti de tot
-
sa reduci cofeina / sa o tii sub control.
-
sa reduci alcoolul / sa il tii sub control.
In plus, daca poti face exercitii fizice regulat, zi de zi, de intretinere, este un mare plus.
4. Obisnuieste-ti creierul cu stari de flux / meditative
Daca facebook-ul si stirile, in general, ti-au franjurat creierul pana la nivelul in care acum nu se mai poate concentra pe nicio sarcina mai lunga de 1-3 minute, in perioade de crize trebuie sa reproduci conectarile la sarcini care necesita atentie si timp lung.
In loc sa zapezi pe facebook, din stire in stire, recomand:
-
sa te uiti la filme, in special comedii (timp de 1-2 ore, creierul tau se linisteste, concentrandu-se pe un singur fir narativ)
-
sa te uiti la show-uri de stand-up comedy (2-3 zile de vizionat cate un show de 1 ora / zi fac minuni)
-
activitati care necesita concentrare: gradinarit, reparat clante, mutat mobila, curatenie in casa etc.
-
sa citesti carti de beletristica (nu neaparat carti de how to, care iti tin in priza intelectul, ci romane care te prind, dintr-un punct in altul, de la prima pagina, la ultima)
Orice activitate care iti obliga creierul sa-si incetineasca din activitate si sa intre in stare de flux ajuta enorm ca sa pui mana pe “telecomanda”.
5. Cauta sa lucrezi la program !
Stiu ca exista o sansa mare sa fii acasa, cu copiii pe cap. Stiu ca vin stiri din toate partile, ca nu stii ce se va intampla maine. Stiu ca in 1-2-3 saptamani va veni un val de imbolnaviri!
STIU!
Tocmai de-asta este atat de important sa iti controlezi programul:
-
sa te trezesti la ora fixa!
-
sa-ti faci tabieturile dimineata, fara stiri la prima ora (neaparat)
-
sa te imbraci ca si cum te-ai duce la birou / munca / pe teren (ca si cum este o zi normala intr-o economie functionala)
-
sa mananci un mic dejun copios / cu o cafea buna, daca esti bautor, impreuna cu familia (FARA TELEFON, FARA STIRI)
-
sa ai activitati pentru toata familia programate din timp (ca sa ai “misiuni” pentru creier, sa stie ce urmeaza sa se intample)
-
sa iti faci agenda dimineata!
-
sa lucrezi ca intr-o zi normala, chit ca asta inseamna sa te prefaci sau sa lucrezi la 40-50% din capacitate
AI NEVOIE DE RUTINA!
AI NEVOIE DE PROGRAM!
AI NEVOIE DE CONTROL!
AI NEVOIE SA CREEZI O BULA DE PROTECTIE INTRE TINE SI CEILALTI!
Tu esti pregatit, prin faptul ca esti cu manecile suflecate. Zi de zi!
6. Viata inseamna si suferinta!
Ultimul punct este parte din filosofia stoica. Tot ti-am dat un exemplu din filme (proaste), asa ca m-am decis, in timp ce dau din degete ca apucatul, sa iti mai dau un exemplu.
In Predator, dar una dintre continuarile alea proaste, in care a jucat Dany Glover, intr-un moment de lupta cu extraterestrul razboinic, protagonistul are o vorba plina de intelepciune:
“SHIT HAPPENS!”
(atat, stiu ca te asteptai la mai mult, dar asta este toata replica)
Lucrurile rele se intampla! Chit ca vrei, chit ca nu vrei. Viata inseamna si suferinta, altfel nu ai putea sa gusti din fericire.
Cei care sufera azi, care au anxietati peste anxietati, lucreaza cu creierul intr-o paradigma toxica, ce nu ii ajuta deloc:
“Nu se poate intampla asa ceva!”
sau
“Nu mi se poate intampla mie asa ceva!”
S-a intamplat deja! Obisnuieste-te cu ideea! Avem o pandemie, economia este la pamant. Esti prea mic sa controlezi ce se intampla la nivel global.
Poti, insa, controla ce simti!
Pericolul exista.
Insa emotiile negative sunt doar niste proiectii tampite, care nu te ajuta la nimic!
D.
PS: Nu uita ca un articol este nascut din efortul si transpiratia autorului, dar traieste prin comentariile si reactiile cititorilor.
Am nevoie ca, dupa ce citesti acest articol, sa lasi un comentariu pe site – si sa spui cum faci tu fata situatiei (cum ramai sanatos dpdv emotional).
125 de comentarii
Imi place partea cu recomadarile. Da, o carte de beletristica e cel mai bun lucru. Cred ca am sa recitesc “Cei 3 muschetari”
Mie mi s-a facut dor de “Chemarea Strabunilor”. Am vazut recent filmul la cinema si mi-am adus aminte de cat de mult mi-a placut cartea. 🙂
Foarte bun articolul, de un real ajutor. Ma gândeam acum dacă am putea găsi “cheia” pentru cei care nu respecta masurile de izolare. Altfel, ma bucur ca ai revenit și pulsezi din nou!
Superb articol!!Oricum vrem nu vrem trebuie sa le infruntam pe toate si sa ne asumam tot ce ni se va intampla.
Va salut cu respect. Ai facut un articol care ti-a luat ceva timp sa spui nimic si culmea esti si aplaudat. Ce ai scris tu 2 ore aici iti “desenez” eu in 3-4 randuri.
1. Exista o vorba in popor(cu cat sti mai putine cu atat esti mai fericit).
2. E normal cand nu te hranesti cum trebuie ca tre’ sa mai lasi din vicii asta ca sa nu-ti distrugi definitiv corpul.
3. Stie si un copil de 2 ani ca, atunci cand esti cu nervii la pamant sportul este aliatul tau.
Vreau sa termin prin a pune o intrebare banala, cand resursele sunt pe terminate, mancare din frigider se duce vazand cu ochii si copilul iti spune(tati, mi-e foame), ce faci, ii citesti cei 3 muschetari sau e ok si alba ca zapada? Il pui se se uite la o comedie sau la stand up? Probabil tu ai dormit mai bine vazand cati aplaudaci ai, dar hai sa ne uitam printre randuri si vedem ce ai cum. O distinsa doamna nu gaseste nici stand up pe internet….fereasca Dumnezeu si maica Domnului.
Sa aveti o viata minunata si frigiderul plin.
Bună ziua domnule Gogu de la gaze!Nu înțeleg de ce acest articol vă deranjează atât de mult?Sau mai bine spus de ce vă deranjează faptul că e apreciat?Mi se pare că aveți ceva de împărțit cu autorul,dar poate mă înșel… În fine ,nu contează!Mai este o vorbă în popor ( desigur nu al nostru) :” Dacă nu ai nimic bun de spus, mai bine taci!” sau dacă preferați una românească: “Dacă tăceai ,filozof rămâneai!”.Nu ați demonstrat decât că sunteți negativist.Articolul nu promitea să vă rezolve problemele financiare sau să vă reumple frigiderul,ci doar să vă ajute să depășiți unele stări de anxietate. Dacă v-a plictisit sau e prea greu de citit ceva atât de lung… nu vă stresați suplimentar!Treceți la altceva!
Sound of music (Film ) and Von Trapp istoria adevarata a acestei familii…o data pe zi,seara inainte de culcare.
:)) M-am relaxat inca de la inceput cand am vazut poza.
E foarte sugestiva pentru ceea ce se intampla acum.
Incerc sa evit pe cat posibil fluxul de informatii catastrofice care vin din toate partile, chiar ma intrebam cum naiba sa gestionez situatia cat mai ecologic posibil pentru sanatatea mea mentala.
Dieta asta sugerata de tine mi se pare foarte practica, 🙂
Astept in continuare sa citesc articole scrise de tine in acest mod, ma relaxeaza mult.
Cu manecile suflecate! 🙂
Din dieta pe care o recomanzi am savurat primul dish. Sfaturi practice, bine documentate, in stilul tau caracteristic, condimentate cu umor, neuroscience si stoicism.
A mers la fix.
Si putina antropologie. Ma abtin cat pot de mult sa intru in prea mult “tehnic”, ca ies articole triple fata de astea. Mersi 🙂
Exceptand glumele,usor prea sarate,sfaturile sunt mai mult decat binevenite si apreciate.Chapeau!
Unde te uiți la stand up? Eu nu prea găsesc bune pe net. Merci!
Netflix. E plin. 🙂
Recomand:
Titanii Dave Chappele, Bill Burr, Louis C.K. (ultimul va trebui sa il cauti prin alte locuri)
Sloss (dark humor, desi devine un pic cam prea teachy pe alocuri)
Vir Das (ultimul, cel in care sta in fata portii albastre, este interesant dpdv cultural)
si ar mai fi, dar tre sa descoperi ce fel de umor “gusti”.
Fix! La gunoi cu social media, tv poate o ora maxim pe zi. Exercitii fizice neaparat!! carti, muzica, filme, jocuri si meditatie. Prezentul este singurul pe care il ai, trecutul a fost si viitorul nu e. Mai te strecori o juma de ora sa iei o gura de aer, daca ti-e frica ca iei boale de la oameni te uiti si tu sa nu fie in perimetru si gata, mare cacat. Ai nostrii au rezistat cu mancare cu portia si fara curent. Asta nu e carantina e o vacanta prelungita.
:)))))
Cateodata stau si ma intreb daca nu cumva ala care a desenat virusul asta a fost un introvertit satul de pupaturi si imbratisari, ca norma culturala.
…aferim!… 😀
(Minunat articolul, apropo!) Sănătate maxima, in cuget și-n simțiri…
Ma bucur sa pot avea acces si la altceva prin SM. Super dieta! Usor, intuitiv am facut cateva din recomandari, mai departe imi doresc sa pun in practic cat mai multi din pasii de mai sus!
De ce? Pentru ca sunt de super bun simt si m-ar mentine sanatoasa, atat fizic, cat si mental.
Tine-o tot asa! E nevoie de inspiratie pe vremea asta schimbatoare!!!
Multumesc ca am avut ocazia sa citesc acest articol! Traim niste vremuri in care simplul fapt ca ramai fara internet la telefon, devine o tragedie; ce sa mai vorbim de curent electric cu portia? Pot sa zic ca in astfel de momente am timp in sfarsit sa citesc ce imi tot propun de vreo doi ani incoace (carti despre cunoasterea de sine, meditatie, carti care iti schimba perceptia asupra vietii, timpului si asupra materialului) si sa stau foarte mult timp cu familia. Savurez aceste momente de liniste; ma reasez, am ocazia sa ma reechilibrez. Inainte, ne plangeam ca nu avem timp pentru noi. Acum, cand avem, nu ne place contextul in care l-am primit. Dupa cum am citit intr-un comentariu, ramai prezent! Fii constient de prezent, de azi, de acum! Nu te mai gandi la ce va fi, daca va fi, cum va fi, cand va fi, pentru ca ratezi prezentul! Am constatat ca ziua chiar are 24h. Nu am mai zis: “Doamne, cum a trecut ziua asta!” Am alergat dupa iluzii, cand de fapt cel mai important lucru, este timpul meu.
Fain articol Daniel, se pare că este nevoie de o criză mondială ca să ne facă să uităm de problemele minore de altă dată și să ne bucurăm de ce avem.
Cand n-avem probleme, le inventam.
Cand avem, le rezolvam.
Homo Sapiens a crescut in baza unei calitati esentiale pe care o are: faptul ca este “problem solver”.
Super inspirația de a scrie acest articol. Eu una am renunțat demult să mă uit la știri, indiferent de canal media. Și acum mi-a prins bine acest obicei. Dacă e ceva important afli oricum. Și tocmai am aflat de la o colegă că în Italia au aterizat 9 avioane rusești cu medici specialisti și materiale sanitare. Și un avion cu medici și asistente din China. Și materialele necesare. Probabil și ceva tratament. Așa că, dacă se confirmă informația, presupun că lucrurile ar putea merge spre bine mult mai repede decât ne-am aștepta.
Să fim sănătoși și să auzim de bine.
Mi se pare foarte valoros ce ai spus despre frica, si sunt 100% de aceeasi parere. Nu poti sa traiesti o viata fericita decat daca o traiesti fara frica, indiferent de circumstante.
Iar legat de “dieta” ta, consider ca e ceva ce toti ar trebui sa facem tot timpul, nu doar acum ca e criza. Pana la urma si faptula ca “e criza” e dictat tot de noi. Daca lumea ar fi calma si si-ar vedea fiecare de treaba lui urmand masurile recomandate toata lumea ar fi mult mai fericita si nu ar exista atata panica. Actiunea nu trebuie sa fie sinonim cu panica.
Eu am implementat to ce ai mentionat tu in dieta inca de dinainte de criza si pot sa vad un contrast clar intre starea mea emotionala si starea oamenilor din jur. Cu toate ca traiesc in Danemarca, unde toti oamenii sunt mai calmi in general, exista totusi o panica nationala si oamenii traiesc “in frica”.
Se poate si altfel! Ce as mai adauga eu la lista ta e meditatia propriuzisa. Ai mentionat de activitati meditative, dar consider ca si meditatia este estential a pentru controlul emotiilor. Iar legat de social media, eu am luat o alta decizie. Observasem ca de fiecare data cand aveam 1-2 minute libere, intram pe Facebook sau Instagram doar ca sa dau scroll printre postari si sa vad ce se mai intampla. Ceea ce nu ma ajuta deloc. Era doar un mod de a scapa de la realitate si de a “evita infruntarea fricilor”. De multe ori fricile sunt doar in capul nostru si pentru a le infrunta avem nevoie de momente in care sa fim doar noi cu noi insine, fara nici o distractie externa. Am sters toate aplicatiile de pe telefon, si intru doar ocazional (1-2 ori pe saptamana), atunci cand ALEG eu sa fac asta.
Si inchei aici, ca deja se face un articol intreg. 😀 Va doresc o saptamana fara frica !
Un articol, dar foarte bun 🙂
Cu doua idei raman:
– ca “dieta” ar trebui sa o tinem si in afara perioadei prin care trecem acum, nu doar la greu (total de acord)
– ca atata timp cat tu alegi cand si cat sa stai pe social media, este in regula (iar asta se face eliminand automatismele – sters aplicatii si scurtaturile, pentru ca atunci cand intram sa o facem constient, nu brainless)
Stresul meu principal e ca o sa fim ținuți în case și n-o sa am ce manca :). Poate suna pueril sau a roman d-ala prost grămadă care în loc să-și cumpere săpun ca să fie curat și sa nu ia boli, el își cumpără faina și hârtie igienica, dar nu sunt chiar grămadă. Fac urat la foame și ma stresez din cauza ei și în zilele obișnuite, îți dai seama acum ce e în capul meu…
Al 2-lea motiv de stres e ca nu știu cât de tare o sa ne lovească criza de după. E clar ca o sa fim afectați toți, într-o măsură mai mare sau mai mica, dar gândul asta nu-mi da pace.
In capul meu sunt doar concedieri, tăieri de salarii…etc.
Dpdv social, statul în casa nu ma afectează asa tare pt ca stilul meu de viata aducea puțin a carantina.
Cum fac fata?
Ascult muzica (mulțumesc Queen), citesc, ma joc cu pisică-mea, ma uit la filme. Încerc sa profit de timpul asta în care trebuie sa stau în casa.
Salut Daniel!Sorin sunt
Sfaturile tale sunt foarte bune
Sunt blocat în Madrid cu soția mea,venisem in vacanță,au oprit zborurile cu o zi înainte să ne întoarcem și calmul și autocontrolul mă ajută să trec cu bine peste perioada asta de autoizolare
Și cititul este foarte bun
:/
Si financiar sunteti ok?
Cat puteti sa rezistati acolo?
Da, ajuta si meditatia, yoga, diverse ritualuri de ingrijire a pielii si a parului… Citesc beletristica si ma uit pe Netflix la filme romanesti.
Si eu ma uit la filme romanesti. Am facut o pasiune din chestia asta.
Multumesc, Daniel! Eu mi-am propus sa vad niste video-uri de NLP si un curs de marketing pe care le-am tot amanat din lipsa de timp. Vreau sa-mi fac un program de pilates acasa si am creat un mic program ( i-am zis tabara online( de pictura)) pt grupul meu de pictori amatori. Mi-am creat provocari periodice. Asta ma ajuta. Ar fi frumos ceva beletristica, dar nu am starea necesara. Am de luat decizii, avand un IMM cu 7 angajati. Sa fim bine!
Super 🙂
Legat de beletristica – in mod normal ea se citeste la culcare (inlocuind tehnologia – adica statul pe telefon pana cand ni se inchid ochii).
Noi am implementat regula ca in camera in care dormim sa nu avem voie cu tehnologie (telefoane, laptopuri, tablete).
Avem cate carte pe noptiera, atat eu cat si M., sotia mea. Nu citim in timpul zilei, dar seara mai mereu rupem cateva pagini.
E altceva si efectele se vad/le percepi abia cand scapi de FOMO (fear of missing out). Sunt multe de spus in directia asta.
Ce aș mai adăuga eu, ca parte din rutina mea de dimineață..
– înainte de a intra în fluxul zilei, aloc 10-15 minute pentru citit / studiat materialele marilor gânditori ai lumii – orice despre semnificația superioară a vieții, care abordează sensul existenței noastre, nu mijloacele prin care ne câștigăm existența.
– poate fi un paragraf din înțelepciunea marilor înțelepți asiatici, poate fi o pagină din Biblie, poate fi din scrierile sfinților părinți…etc… orice ne ne conduce către o lume unde suferința nu mai există.
Astfel pornești ziua cu mintea sus 👊
Si eu 🙂
How to dimineata, necantitativ.
Beletristica seara, cantitativ.
Perfect adevarat tot ce ai spus. Am avut si eu cateva zile de anxietate, legat de faptul că făceam naveta la Ploiești si riscul era mai mare; legat de faptul că fiica mea si nepotul de 1 an sunt in UK, legat de multe alte prostii mai importante sau mai putin importante. Au fost nopți în care nu am dormit f. mult sau f. bine gandindu-ma ce va fi.
Am tras adânc aer in piept pentru că realizam ca nu voi rezista mult in stres. Am decis să ascult seara la culcare meditatii ghidate pentru a putea dormi bine si am decis să iau fiecare zi, pe rând. M-am liniștit si au inceput sa se rezolve problemele, una cate una: lucrez de acasă, fiica mea lucrează de acasă, aprovizionare fac online.
Incerc sa-mi fac un program, gătesc putin dar mai des, vorbesc mult la telefon, whatsapp cu familia, prieteni… n-am mai vorbit atata la telefon de nu mai tin minte…
Într-adevăr lucruri rele se întâmplă, doar contează din ce perspectiva privești acel rău.
Mi-a plăcut mult articolul si am simtit nevoia de a-mi spune si eu viziunea, cu toate că sunt mai mult genul timid care preferă doar să urmărească de pe margine.
Dap, grijile sunt atunci cand mintea ta sta prea mult in viitor. Multumesc mult pentru randurile impartasite.
Sfaturi minunate !! Multe le-am aplicat….multe le voi aplca!! Multumesc !!
Pământ; Sezonul 2020
O întorsătură surprinzătoare de poveste
În timp ce bărbații petrec timp cu ale lor neveste
Introvertiții râd și zic: asta este
Faceam bancuri despre asta la început
Poate că la nivel colectiv universului mai mult i-am cerut
Gândiți-vă înainte să vreți întoarcerea la vremuri normale
Că toată asta a pornit de la cruzimea față de animale
Ce se va schimba, ce va rămâne, nu știm
Natura acum a zis să ne liniștim
Vedeți ce minore par grijile de ieri
Noi ne-am lăsat consumat de ele ca niște fraieri
Și dacă nu mergeți pe afară mergeți înăuntrul vostru
Este o ocazie să învingeți în sfârșit acel monstru
Să ne amintim cât de norocoși suntem
Să luăm criza asta ca un semn să creștem
Dacă să citim aceste rânduri ne permitem
Suntem destul de privilegiați în acest sistem
Când ieșim din asta să ne promitem
Că siguranța și îndoiala le vom folosi în tandem
Ah, și nu mai cumpărați apă cu baxurile, stați liniștiți
Dacă va fi genul ăla de criză, nu o să trăiți
Ai si tu un stil… :))
Iar ai reusit sa ma surprinzi placut. Nu mi-ai zis ca trebuie sa ascult de specialisti chiar daca mie bunul simt imi zice ca acestia nu gandesc clar. Nu ai incercat sa imi vinzi nimic, desi multi altii au profitat de izolarea asta. Nu ai impartit lumea in responsabili si liber cugetatori. Nu ai trambitat pe toate canalele cuvintele panica, pandemie, covid19, recesiune etc. In schimb ai venit cu ceva util si de bun simt. Mulțumesc.
Am o filosofie in spate de care incerc sa ma tin cat de mult pot. Nu cred in postari / articole reactive. De-asta nici nu cred in ce se intampla pe facebook acum, cand toata lumea “vomita” pareri nedocumentate si lipsite de un minim fir logic sau argumentativ.
Blogul ma ajuta sa ma tina pe linie si sa imi aduca minte: “Bai, daca postezi, va ramane aici. Asa ca incearca sa fii responsabil in legatura cu ceea ce scrii.”
Asa ca testez argumentatii, negociez pareri cu cititorii mei, cer feedback, caut surse din care sa ma inspir – inainte de a publica ceva. Adica… muncesc un pic, nu doar “vars” tot ce imi trece prin cap.
Asta vine la pachet cu faptul ca postez mai rar decat “ceilalti”. Dar e un risc asumat.
Salut, Daniel.
Mulțumesc pentru acest articol structurat.
Sunt convins că mulți dintre noi, care se consideră stabil emoționali și echilibrați, dețin și aplică câteva/unele dintre sfaturile și sugestiile pe care le-ai expus.
Însă tu îți dedici timpul și reușești să comprimi acest amalgam de aspecte complexe de viață, punându-le pe tavă celor care nu au nici timp, dar poate nici abilitatea de a analiza cu obiectivitate și iscusință intelectuală aprofunzită.
*Nu știu dacă ai fi acord cu această sugestie, în cazul în care consideri că unii inși s-ar abate de la cursul lor cotidian și rutina profesională.*
Însă eu, personal, prefer să percep această perioadă ca pe o mană cerească vizavi de activități, proiecte, hobby-uri și pasiuni, pași către învățarea unor skill-uri, dezvoltare personală, etc.
Cei care au cursuri de dezvoltare personală sau profesională, dorințe mult râvnite de a învăța ceva nou, sau de a șlefui și ascuți anumite aptitudini, și nu au reușit niciodată să implementeze aceste obiceuri, motivând și scuzându-se cu variabile ca serviciul și stresul adiacent, familia, lipsa de timp.
Este ceea ce fac eu acum (curs de dezvoltare profesională).
Și chiar decizia de a lăsa un comentariu la articolele tale pe care le citesc de câțiva ani și le apreciez constant, și pe care am tot tergiversat-o (sau chiar ignorat-o) mai mereu, acuzând lipsă de timp.
Cu drag,
NG
Ma bucur. 🙂
Eu cred ca atunci cand raspundem printr-un comentariu pe o anumita tema, ne punem mintea la contributie. Si asta inseamna ca iesim castigati, la final. Pentru ca filtram ce gandim, aruncam gunoiul si pastram esentialul.
Felicitari!
Salut
Eu i-am dat drumu’ la dezvoltarea personala prin introspectie.
Planuri, teste personalitate, viziuni, anatomia relatiilor amoroase, anatomia carierei mele de pana acum. Practic trag concluzii si ma cunosc mai bine. Si ca dovada am descoperit ca dupa 30 de ani am trecut de la introvertit la extrovertit.
Pe seara ies la alergat minim 45 de minute si obligatoriu citesc 50 de pagini dintr-o carte draga.
Incerc sa evit in perioada aceasta sa ma dezvolt sau sa urmaresc articole din domeniul in care lucrez. Enough is enough!
:))
primul lucru care mi-a atras atentia la postarea ta a fost nicknameul. L-am avut pe la diverse echipe, cand jucam FM (unul dintre preferatii mei). Ce vremuri.
Foarte echilibrat comentariul tau. Felicitari.
Si multumesc!
Sunt realmente socat sa citesc ca am avut amandoi acelasi idol…si sa fi jucat Championship Manager, probabil cine se aseamana se aduna…
N-ai pentru ce sa-mi multumesti, ma relaxez cu articolele tale la care stiu ca muncesti mult sau folosesti neuroni care candva au fost distrusi de studiu…
Stay Strong!
Salutare tuturor!
Eu cred că lumea chiar avea nevoie de o gură de aer, de o pauză, de un ritm mai lent, de cine mai calme, de ore de gătit mai lungi, de liniște… Asta simt eu, stând acasă, dar știu că altfel e în spitale. Ne-am stabilit cu partenerul meu în Londra de aproape 3 ani și orașul acesta n-a fost niciodată așa liniștit. Era îngrozitoare liniștea asta la început, dar acum mă obișnuiesc cu ideea și…e altfel. Până la urmă atât de mulți dintre noi spuneau că își urăsc jobul și că le-ar plăcea să încerce altceva, dar că nu au timp, cunoștințe, resurse să schimbe ceva pentru că sunt prinși în “cursa șobolanului” unde timpul înseamnă bani și nu pot irosi această resursă – au credite de plătit, copii de întreținut, bani de pus deoparte. Cred că acum e momentul potrivit pentru schimbare – avem 2-3 luni în care să studiem, să facem cursuri, certificări, ore de practica și să devenim buni în ceea ce ne place, exact ceea ce mult își doreau, dar nu-și permiteau niciodată. Acum e momentul potrivit. Nu e în puterea noastră să schimbăm cursul pandemiei, dar e în puterea noastră să schimbăm cursul propriei vieți și să fim alții, să fim noi, cei autentici după ce se limpezesc apele. Sunt atât de multe cursuri online gratuite, canale de YouTube, cărți…resursele sunt infinite. Trebuie doar să vrem să punem pauză panicii și fricii, să schimbăm “canalul”, să ne distanțăm de social media și știri și să investim în noi. Se poate…
P.S. Mie-mi plăcea să desenez acum mulți ani și credeam că mai am ceva “skill-uri”, dar mi-am dat ieri seara seama că nu e așa, așa că voi continua să citesc, să-mi dezvolt vocabularul în engleză legat de medicină și să fac lucruri de pe “to do list” pentru care nu aveam niciodată timp. Acum avem timp…
Aveți grijă de voi și de cei dragi și #stațiacasă
dap, acum avem timp. 🙂
este acelasi fenomen pe care il patesc proaspetele mamici, cand sunt in concediul postnatal. Au timp sa respire, sa gandeasca, sa isi puna intrebari (chit ca aparent sunt ocupate cu bebelusul, dar sunt iesite din viata de pe pilot automat de pana atunci).
Cam asa si acum.
Plin de substanță și binevenit articolul, Daniel, ca de obicei. În această perioadă oamenii au nevoie de speranță, soluții și acțiune. Felicitări și mulțumiri!
La punctul 4 din dietă sunt curios și ce activități mai faci și tu, dar și cititorii tăi. Pentru voi și copiii voștri. Ce jocuri și ce activități faceți cu copiii voștri? Pe lângă calistenice, citit, grădinărit, fotografie și vizionat filme artistice, documentare sau showuri, eu cred că mă apuc de cioplit și de scris(măcar un jurnal).
Toate cele bune!
Copilul a redescoperit trambulina si, cat timp e cald, sta in curte destul de mult.
Eu caut sa scriu mai mult in perioada asta. Si incerc sa imi pastrez acelasi ritm de dinainte, dar putin mai apropiat de viziunea mea despre cum ar trebui sa arate viata mea.
Am timp de proiectele de suflet pe care, de obicei, le tot aman in perioade “normale”, din lipsa de timp.
Buna Daniel,
Ii salut pe toti cei care au citit si au comentat la articolul tau, foarte bun!
Citeam un articol pe bebrainfit.com, despre cum poti sa iti tii stresul sub control, in aceasta perioada. Este foarte important, pentru ca stresul prelungit scade imunitatea, si esti in pericol sa faci aceasta infectie cu COVID-19.
Cred si eu ca toate stirile de pe canalele TV, nu fac decat sa te inspaimante, cu exceptia unor medici, pe care i-am auzit, si stiu ce vorbesc.
Trebuie sa ne vedem de treburile noastre, sa facem activitati multiple, si variate-chiar daca stam acasa-si sa incercam si lucruri noi, care sunt foarte bune pentru creier. Pentru formarea de celule nervoase noi, pentru ca tot ai vorbit despre neuroscience.
Eu ii provoc pe cititorii tai, si pe mine, pe toata lumea; sa lucreze la un proiect inedit, extraordinar, sa puna in practica o idee, si sa iasa cu ea dupa ce trece aceasta pandemie. Poate fi extraordinar pentru fiecare dintre noi, si util in acelasi timp.
Toate cele bune, sa ne auzim, sa ne scriem sanatosi!
Daniel, toate bune si frumoase in articolul tau: putina psihologie, putina stiinta, putina sociologie, multa arta a discursului, chiar si ceva filosofie… dar nu crezi ca de fapt la nivel de individ criza asta, venita pe ‘nepusa masa’, nu schimba de fapt nimic?
Cine este dacopat se crede in continuare Superman si iese la grătar / pupat de moaste fara nicio protectie, cine e panicos nativ va sta tot pe ‘stirile de la ora 5’ pana la atac de panica sever, cine e rational isi va pune masca, manusile si gelul dezinfectant in buzunar si isi va face cumparaturile /partida de pescuit – daca legea/ordonanta militara inca ii permite, cine e super emotional va jeli in continuu toate cazurile mondiale cunoscute ori intuite de parca-i sunt frati pana la epuizare… so!
Ce va schimba, in bine, criza asta sanitara, in opinia mea, e ca ne vom relaxa, mult, după – bun! cine supravietuieste😁 – si vom deveni mai ‘occidentali’ … i.e. carpe diem!
Cred ca multi vor schimba paradigma existențială; ca studentii de la medicina/drept etc dupa primele ore în practica la IML… cand stau beti vreo 7 zile si întemeiază, fizic, familii. Dupa acel an, putine note de 10 pe linie mai sunt!
Sanatate multa si stoc improspatat! 😉
Depinde ce intelegi prin schimbare. 🙂
Daca o singura persoana reuseste sa isi diminueze emotiile negative in perioada urmatoare si sa recapete controlul asupra vietii ei, atunci eu mi-am facut datoria.
Da. Suntem emotionali, mai degrabă decât raționali.
Suntem emoție, suntem spirit, in primul rând, dar suntem si fizic/corp. Iar acea dietă , in sensul propriu, referindu-ne la corpul nostru, chiar există și merită a fi un subiect de-sine-stătător, zic eu.
Pentru că, cele 3 componente ale personalității umane, fizic, emotional si spiritual, se pare întrepătrund și se interconditioneaza reciproc.
Eu î.mi controlez frica prin Rugăciune, Credința in Dumnezeu si ca intr.o zi totul o să fie bine, si program “normal”de muncă!
Prin casă zugrăveala , curățenie generală; prin curte (norocul meu)săpat in grădina ,curățat pomii,plantez arbusti fructiferi si multe alte lucruri,care dacă nu era virusul nu aveam timp să le fac!
Doamne Ajută tuturor!
Un articol foarte util, ca de obicei! Ai mare dreptate cu uitatul la stiri (nu neaparat pe TV, ca nu am), este ok sa fim informati, si pentru asta sunt site-uri oficiale dedicate, sunt suficiente 10-15 minute pe zi. Deci “dieta” indicata de tine mi se pare o solutie de mare bun-simt. Ce se intampla in Italia este foarte trist, cred ca in loc de o ingrijorare fatidica ca si la noi se va repeta scenariul, in perioada asta cand inca lucrurile nu escaladeaza, mai bine sa ne gandim la ei cu compasiune si le trimitem ganduri bune, si sa le multumim ca putem invata din greselile lor. Si eu simt ingrijorare (sunt ragusita de cateva zile si imi urmaresc respiratia, mai atent ca altadata), simt frustrare ca nu am iesit deloc cat au fost zile frumoase de primavara (lucrez de acasa) doar azi m-am dus la piata dupa cumparaturi, dar pe de alta parte stiu ca fac tot ce pot face in o asemenea situatie si, cand simt ca frica vrea sa se instaleze, dau muzica mai tare sa nu imi aud gandurile. Multumesc pentru articol, sa ne auzim/vedem sanatosi cat mai curand!
Da, poti fi informat in 10-15 minute pe zi. In acelasi timp nu cred ca asta este “norma” actuala. Cred ca astazi stam, in medie, cu orele in fata siteurilor de stiri, senzationaliste, pe facebook sau cu ochii in televizor / zilnic.
Chiar si cei care cred ca sunt in control.
Am avut mai multe ocazii in viata mea in care sa imi testez dependenta de telefon / siteuri. Si de fiecare data credeam ca petrec mult mai putin timp aiurea decat imi spuneau aplicatiile respective, de monitorizare.
Mintea ne pacaleste.
Buna, Daniel!
De felicitari pentru articol nu cred ca mai este nevoie… Stii deja ca fiecare articol al tau inseamna mult pentru mine.
Nu cred ca simt frica, mai degraba ingrijorare.
Noi, familia restransa, suntem destul de imprastiati. Sotul este in Ungaria (daca nu da in functiune instalatia nu-si ia banii, iar partea buna este ca materialele inca ajung in santier si sunt bine si el si baietii), fiica este in Bucuresti, parintii la 75 de kilometri (au refuzat si refuza sa revina in Pitesti) si din pacate nu stau prea bine cu sanatatea (mama este operata de cancer, iar tata sufera de Parkinson).
Acasa suntem doar eu, fiul meu de 16 ani si mama soacra…
Cu totii, indiferent unde suntem, stam cat de mult in casa.
Eu fac cumparaturile pentru noi trei si pentru parintii mei.
In rest… Agenda zilnic si cafeaua dimineata, citesc, scriu, invat lucruri noi. Si pictez… Nu-s vreun talent, lucrez pe sabloane: pe sticla, iar acum mi-am luat un tablou cu numere.
Am facut cursul de copywriting de la Kiwi si ma stradui sa aprofundez. Imi place mult si cred ca va fi nevoie…
Si fac lucruri impreuna cu fiul meu: gatim, ne uitam la filme, facem ordine in curte si in casa.
A trebuit sa inchidem Centrele de Terapii Alternative pe care le aveam impreuna cu sora mea.
Deja am conturat cam ce putem face in perioada urmatoare: magazin online pentru produse, inchirierea dispozitivelor, video-uri pe canalul de Youtube cu manevre de presopunctura si reflexoterapie pe care oamenii le pot face acasa…
Sunt cu manecile suflecate si tie trebuie sa-ti multumesc pentru asta.
Respect!
Multumesc pentru aprecieri!
Si… felicitari!
Foarte bun articolul, Daniel! In mare parte aveam in minte sa pun in practica o parte dintre recomandarile pe care le-ai enumerat, insa am aflat si noi idei foarte aplicabile.
Transmiti mereu o emotie foarte pozitiva, motivationala ce spune despre tine ca este in controlul vietii tale pe deplin.
Respect!
Iti citeam Esenta eficientei azi, cand am primit news-ul tau. Asta ma tine happy acum. 🙂
Mi-am pastrat si eu rutina cu antrenament HIIT dimineata, cafea, apoi lucru la proiectul meu de suflet.
Telefonul e pe silent mare parte din zi, sa nu aud notificarile. Nu pot sa-mi dezactivez contul de fb, am nevoie de el, dar pot sa controlez ce vad in feed. So far, mai mult glume, ceea ce ajuta la moral.
TV-ul sta inchis, iar stiri imi iau doar din aplicatia Biziday unde primesc 1-2 notificari pe zi cu stirile esentiale. Nimic alarmist so far.
Sa stii ca sunt destul de rare cartile pe care le citesc cu creionul in mana, asa cum fac cu Esenta ta. 🙂 Nici nu merge citita ca pe un roman. E de citit un capitol, inchis cartea, reflectat, dezbatut cu prietenii, poate o postare sau newsletter inspirate de ce am citit, apoi urmatorul capitol.
Oamenii inteligenti se inspira, parca asa era. 🙂
In alta ordine de idei, poate am parut ok, calma si relaxata aici. Asa si sunt most of the time, cand nu dau si eu cu spatele in apa de frica celor care se apropie de mine.
Cartea, articolele tale, sunt parte din rutina mea care ma mentine psihic ok.
So, thanks for keeping me sane! 🙂
P.S.: Ca tot vorbeai de vizualizare in Esenta, eu ma vad la urmatorul tau curs de copy, marketing, ce-o fi! Orice fel de curs faci next, eu vin! 😂
Faptul ca pot sa vad perioada cand vom reveni la normal, ma ajuta.
Be safe!
Scoala de scris ar fi. :))
Din pacate era progamata in mai. Sa vedem ce va fi.
Multumesc mult pentru aprecieri. Si eu cred in inspiratie dozata, zi de zi. Decat sa mananci o carte cu polonicul, mai bine cateva pagini pe zi, cu creionul in mana.
Wooooow,
In sfarait o gura de aer , buna pentru tot cei ce se intoxica zilnic cu media/social media.
Abia aștept sa-l dau mai departe la cat mai multi cunoscuți (sigur au nevoie de el).
In primul rand toate felicitarile mele atat pentru articol cat si pentru recomandari.
Cat despre mine, trec cu bine prin toate incercarile.
Am un program zilnic de exercitii (sa vedem acum cu noile masuri cum voi mai alerga in parc🙃🙃🙃).
Apoi dezvoltare personală pe 2 directii educatie/cultură + bucatarie (meseria o cere).
Nu mai mult de 3 ore de tv / netflix
30 -45 min conversatii telefonice cu familia /prietenii. Aici merge si o bere mica😉.
In rest, micike reparatii si curatenia s.au cam terminat.
Noroc cu bucataria, ma scoate mereu din rutina!!!
In rest, toate buna va doresc tuturor si sa gandim/actionam responsabil
:)) Eu sunt inca pe vin (nu s-a terminat sezonul rece). Chiar acum, cand iti raspund, e final de program si am in fata un pahar.
Sa ne auzim sanatosi!
M-am apucat sa recitesc Musai list, a lu’ Pantiș. Nu isi imagina el, acum cativa ani, ca de fapt scrie un foarte bun ghid de supravietuire pe timp de pandemie.
:)) Best comment yet!
Daniel, la nivelul la care ne-ai învățat, ca de obicei! 🙂
Multumesc!
M-am apucat de citit prima carte a lui Cezar Ionascu, incerc sa comunic mai bine cu familia mea si prietena mea, fac sport in fiecare zi si incerc sa meditez.
In plan profesional se duce o lupta chiar si in IT, care era un teritoriu privilegiat. Cad proiecte, se schimba priorități, se dau concedii fara plata unora, nu se fac angajări, nu mai e o situație chiar roz, iar norocul consta in a lucra pentru un serviciu care nu e afectat, cum e entertainmentul online.
🙂 Eu as spune ca, in final, nu e domeniu care sa nu fie afectat, in afara de cele speculative. (cat timp economia scade incontinuu)
Am vazut multi oameni care arata cu degetul spre alte domenii. Stii cati mi-au zis ca in IT e ok? :)) Iar tu imi zici “entertainment online”.
Hai sa ne asumam domeniul nostru, cu bune, cu rele. Si tragem o concluzie la final. Cei mai afectati sunt Horeca & Co, dupa care – tragem fiecare cat putem. Eu zic ca e de datoria IT-ului, fiind “teritoriu privilegiat”, sa traga la caruta asta cat poate – ca e nevoie de taxe si de economie functionala.
Mai bine o soparla fara un picior, fara un ochi, cu coada rupta… decat una impaiata.
we.
can.
do.
it.
Salut!
Ce bine-mi pare ca am citit articolul si comentariile! De cand am auzit de obligatia de a sta in casa m-au incercat tot felul de emotii: un pic de panica, un pic de nostalgie, tristete… Nu ma sperie virusul prea mult, ma sperie in schimb faptul ca trebuie sa stau in casa si nu imi mai pot vedea prietenii, iubita(nu locuim impreuna), nu mai pot iesi la miscare in aer liber… faptul ca va trebui sa raman in aceasta perioada izolat, chiar daca poate nu e o perioada foarte lunga, mi se pare o eternitate!
Ce am citit aici mi-a schimbat un pic starea in bine si ma simt din nou motivat. De maine, voi investi acest timp in mine pentru a deveni mai bun: studiu, meditatie, antrenamente fizice in casa. Imi voi ocupa timpul cu lucruri utile, ca atunci cand toata nebunia se va termina, sa nu mi se para ca a fost un timp pierdut. Cred ca asa voi trece eu prin aceasta perioada 🙂
Abia astept ca lucrurile sa revina la normal!
cuvantul cheie: “program”.
Buna Daniel, aticolul tau chiar m a linistit 🙂 a venit fix cand trebuia. Eu ascult muzica cu vibratii inalte, ma uit pe instagram la poze frumoase, cand e cald stau afara in curte si ma bucur de soare , beau ceai, mai vorbesc cu cineva, nu ma uit la stiri dar cu toate astea cand intru pe facebook tot dau de ceva, citesc, ma uit la clipuri motivatioanle, ma uit la tutoriale de make up, fac curat, dar cu toate astea tot ma mai apuca frica uneori, gandurile si scenariile naspa.
Multumesc pentru articol:*
🙂 si eu iti multumesc pentru randurile.
A trebuit sa plec din Cluj la tara pentru cel putin 1 luna.
Lucrez de acasa/facultate de acasa.
E mai liniste, sunt cu familia, ma trezesc mult mai devreme decat la Cluj, mananc mai bine.
In schimb, fumez mai mult si mi-e teama sa nu amortesc. Vreau sa-mi fac in continuare treburile ca si pana acum. Deadline-urile sunt aproape aceleasi.
O gura de apa rece si curata articolul.
Fa ceva cu tigarile.
O spun in functie de fost fumator.
Nu spun sa renunti (nu functioneaza niciodata sfatul asta). Spun doar sa fii atent cat fumezi, pentru ca in perioade stresante avem tendinta sa exageram in vicii, fara sa percepem.
Iar nivelul de stres creste foarte mult, daca abuzam de corp. Clacam emotional mai usor.
Incearca sa iti propui sa fumezi cu 5-10% mai putin decat fumai intr-o perioada “normala”. Si verifica-ti si celelalte vicii, daca mai ai.
(eu exagerez cu cafeaua si cu alcoolul, in perioada asta, daca nu sunt atent)
Buna, Daniel,
eu sunt pensionara. Te citesc cu interes de catiava ani. Este o bucurie pentru mine. Te consider unul din cei mai buni in domeniul choacing-ului. Articolele nu bat campii, nu impui nimic, nu consideri ca esti detinatorul adevarului absolut. Esti sincer. Situatia aceasta ne pune fata in fata cu noi insine. Viata este viata, se traieste in direct. O accepti sau nu, doar de fiecare depinde. Solutii sunt. Pentru mine opusul fricii este IUBIREA. Exercitiile de respiratie, evitarea stirilor, utilizarea cu decenta a internetului, o carte buna, o muzica care linisteste, o munca care poate fi facuta in aceste conditii, sunt de ajutor. Responsabilitate fara panica. Sa trecem cu intelepciune prin aceasta etapa.
“utilizarea cu decenta a internetului” – cred ca tocmai m-am indragostit de o afirmatie :)) Suna atat de fain.
Eu nu sunt activ pe Facebook de foarte multă vreme. Asta ma ajută foarte mult … acum și … in general.
In schimb soția este un stres continuu. E mai rău ca la cumpărături …
Dat fiind contextul, mă gândesc la lucrurile importante pentru mine pe care nu le-am făcut. Mă gândesc să le dau mai multă importanță, să le abordez că prioritate principală
sotia e mereu un stres, nu doar in plina stare de urgenta.
(glumesc!)
wow. foarte fain articolul. abia astept sa il sharuiesc cu niste colege care se streseaza in general mai mult decat e cazul. acum cred ca le clocoteste adrenalina. intr adevar, si eu vanez stiri acum. desi in general le evit. dar probabil astept momentul cu stirile alea bune, care vun dupa ce trece partea grea. cum ma deconectez in perioada asta? in primul rand nu pot sa citesc, nu ma pot concentra la o carte intreaga. dar citesc articole, spal vasele, socializez cu pisicul, ma uit la filme, incerc sa merg macar 500 de pasi, ca apoi ametesc. si ma delectez cu bancurile cu tematica 😂😂😂😂
Ba te poti concentra la o carte, e nevoie doar de un pic de exercitiu. Cartile de specialitate/how to se citesc inainte de a incepe “treaba”, alea de beletristica dupa ce ai terminat-o. E ca un muschi, ti-l formezi :).
Legat de stiri bune, recomand cronica.ro – au o sectiune inclusiv de stiri pozitive. I-am mai recomandat si o sa ii recomand mult timp de acum incolo.
Impreuna cu Biziday, par singurii interesati de jurnalism etic, intr-o luma plina de senzational.
Multumim! Sanatate si spor!
Excelent scris articolul Concis dar atingând multe din angoasele si emotiile care in aceste timpuri ar putea să ne copleșească Solutii eficiente expuse simplu si clar Totul reflectă un studiu profund al naturii umane cu multa inteligenta facut , si redat intr o forma accesibila pentru noi Personal deja imi propusesem o parte din activitatile recomandate ,acum cand opriti din fuga nebună din acest secol,avem timp si pentru noi Voi reciti si incerca să urmez cat mai multe din aceste indrumari Multumesc
Salut Daniel,
Recunosc , nu prea răspund, dar tu ,,ești special,, Am citit articolul, la obiect, ca de obicei. Felicitări! Eu personal, nu cred că există așa ceva. Respect ce spun cei de la cârma statului… mergem înainte! Citim , lucrăm de acasă, stăm cu copiii, ceea ce nu ne permiteam înainte.
Soția mea îmi spunea mereu: până nu vine un cutremur, o calamitate, nu ne mai revenim ca nație. Unii au doar drepturi, iar alții muncesc de dimineață până seara. Am 3 copiii, unul este plecat la muncă în UK. Este liniștit, dar departe… Noi a trebuit să ne repliem. Nu știm ce va fi în continuare, dar ce vine, nu este tocmai ok. Multă sănătate și putere de scris! Te urmăresc cu drag.
Cu stimă,
CDr
Multumesc pentru articol! Chiar e o gura de aer curat.
Eu nu mai pornesc televizorul de mai bine de 3 ani, in schimb tot mai intru pe FB cand am un minut liber, asa ca azi voi dezinstala aplicatia de pe telefon.
Caut partea buna a statului in casa: mai mult timp petrecut cu familia, gatit in liniste, hobby (cos ia, ceea ce ma relaxeaza maxim), meditatii / focus in negrul lumanarii (cat mai putine ganduri derulate in alea 5-10 min). Imi lipseste socializarea fata-in-fata si iesitul afara (stau la bloc). Multa sanatate tuturor si liniste in minte si in suflet.
Am un vag sentiment ca socializarea fata-in-fata o sa ne lipseasca mult timp de acum incolo. Dar o sa rezulte in comunicari mai autentice, cred.
Buna dimineata.
Bun articol ca de obicei, interesant este ca azi ma intalnesc pentru a doua oara de termenul frica, de dimineata citeam ,,Regula 10X,, unde Grant Cardone are un capitol despre aceasta Frica care nu exista si este asa cum ai spus si tu, doar o EMOTIE NEGATIVA.
,,Teama” – in engleza F.E.A.R (folosit ca si acronim) = False Events Appearing Real – ,,evenimente false ce par reale”.
Doresc multa creativitate tuturor pentru aceasta perioada de incercari!
Salut Daniel !
Bun articol, rumegat și probabil cosmetizat de câteva ori. Ideea de a sublinia frica umană este excelentă pentru că toată lumea se lovește la un moment dat de ea. Pe mine mă inspiri și ai puterea de a mă scoate din … găleată !
Citind articolul mi-am dat seama că eu nu fructific oportunitățile care apar, legate de a-mi îmbunătăți relațiile în familie cu copiii, cu soția, în aceste zile când stăm împreună în casă atâta timp. Tendința ar fi următoarea : soția – curățenie, mâncare și mult, mult Facebook și TV, fata – prinsă destul de mult cu cursurile și proiectele online, băiatul axat pe TV, telefon, laptop și când are chef mai citește o carte. Dar, aproape toți stăm separați, că este bucătărie, sufragerie sau camerele fiecăruia. Un real câștig este masa de prânz pe care o avem comună și eventual cina.
Eu am început să alerg de câțiva ani de zile pe dealurile din jurul orașului, fac câteva exerciții fizice dimineața (mă trezesc la 5.20) lucrând cu corpul meu.
Sănătate și multe bucurii !
🙂 Doar faptul ca ai scris lucrurile astea si esti mai castigat. Si noi, pentru ca este imposibil sa nu ne regasim in ceea ce ai scris.
multumesc!
In viziunea mea, e un moment propice pentru introspectie, curatenie generala (atat in interior, cat si la exterior) si reconsiderarea valorilor si al stilului de viata. E timpul sa fim mai putin aroganti si sa nu ne mai comportam ca si cum totul ni se cuvine. Sa apreciem tot ce avem, cu bune si cu rele si sa fim intotdeauna constienti de propria mortalitate. Ca tot pomenim de replici din filme, imi vine in minte replica lui Proximo din filmul “Gladiator”: “Marcus Aurelius is dead, Maximus. We mortals are but shadows and dust. Shadows and dust, Maximus!”.
Stii de cat timp tot aman un articol pe tema “entitlement-ului”? A faptului ca avem impresia ca ni se cuvin o groaza de lucruri si ca ne credem buricul pamantului.
Cand, in realitate, nu contam in imaginea de ansamblu?
Si ca ajungem sa traim “pe bune” doar atunci cand realizam cat de mici suntem? Furnici? Praf de stele?
( ma opresc aici :)) )
Multumesc, Daniel.
Am trecut printr-un atac de panica si anxietate puternica in urma cu o saptamana si ceva – cand au inceput primele repatrieri. Apoi, cateva zile, am fost in stare de frica continua si constanta .. dupa care, am “verbalizat”- am scris de fapt despre ceea ce simt , producand o adevarata furtuna intre prietenii de pe facebook “ce e cu tine?” ce ganduri negre ai?” “ce ai patit?”.. incet , m-am scuturat de emotiile care ma napadeau, mi-am facut curatenie in minte si in suflet, si incerc sa merg mai departe, cu resursele care le avem acum la indemana.
Inca nu pot picta 🙂 , dar mi-am scos culorile si pensulele la indemana. De foarte multi ani nu mai exista tv pt mine, dar cu toate astea, am redescoperit placerea de urmari cate o comedie – si, am reusit dupa momentul meu de resetare, sa ma uit la 2 filme dragute.
Imi dau seama ca vom regasi in noi resurse sa continuam, chiar daca regula jocului e schimbata.
Sanatate si spor in toate!
Bună, Daniel!
Mi-a plăcut articolul. Eu am renunțat de mult la știri, din păcate iubitul meu se uită și acum locuiește cu mine așa că m-am intoxicat iar de ele. De ieri însă am reluat motto-ul meu Fără știri, măcar dimineața! Situația e nasoală, va fi și mai și, economic și social-emoțional vorbind. Am și eu bunici bătrâni și bolnavi, părinți de peste 60 ani și bebică de 3 săptămâni. Așa că mă tem, dar nu cred că exagerarea emoției ajută. Fac ce pot să mă feresc (oricum stau in casă, încă mă recuperez după cezariană și sunt cu cea mică, și am contact doar cu ea și cu tatăl), și mă rog lui Dumnezeu, cred că asta chiar ajută, pt că liniștește spiritul. Mă rog, sper și cred că o să fie bine. Și evit negativismul cât pot. Asta e dieta mea de criză. Pe fb nu am mai intrat oricum de mult că nu am timp, azi s-a nimerit și mă bucur că am prins articolul tău. Sănătate, Daniel, ție și familiei tale și tuturor oamenilor de fapt. Să trecem peste asta cât de bine putem pt că.. shit happens and it will happen, e vorba doar de cât de mare va fi.
🙂 Sa-ti traiasca bebelul!
felicitari pentru maturitatea raspunsului.
Am plecat acasa acum aproape o luna, din Bucuresti (motive personale, pana sa explodeze situatia cu virusul). Acasa inseamna Botosani – un oras mai micut din nordul tarii. Pe masura ce situatia a escalat si media bombarda cu mesaje si alerte, aici s-a pastrat calmul si am fost extrem de surprins de cat de linistita si pasnica e atmosfera.
Masurile s-au respectat:
– la biserici deja cei mai multi oameni ascultau slujbele de afara, la boxe, ca sa evite inbulzeala
– in magazine erau puse sticle cu dezinfectant la intrare si se ofereau manusi iar oamenii pastrau distanta la rand la case
– pe strazi chiar si in orele de varf erau foarte putini oameni pe strada (majoritatea circulau doar cu masinile dar si alea cu minute bune intre ele)
– oamenii vorbeau despre asta dar cautau sa-si vada de viata si in mintea mea era “astia nu realizeaza ce se intampla?” – dar imi dadea seama imediat: “stai asa… ei de fapt respecta masurile mult mai bine decat ma asteptam… suntem bine”
Poate de asta a si durat atat de mult pana a aparut / s-a depistat primul caz de corona in Botosani cand peste 90% dintre judetele din tara aveau deja cel putin 1 confirmat.
Dar bula asta s-a spart in seara de 21 Martie – o data cu Ordonanta Militara nr.2 privind masurile de prevenire si raspandire. Toata lumea din “jurul” meu vorbea despre asta – parca a venit un nou val, deodata.
Culmea, primele telefoane si mesaje din acea seara au venit tot de la oameni din Bucuresti. Apoi a aparut un zvon prin Botosani ca in aceeasi seara, o masina va stropi cu o substanta chimica (nu se stia exact care e rolul ei sau ce contine) si ca e interzis sa iesim din case.
Cele doua anunturi, la pachet, au declansat primul val de agitatie si neliniste in oras. Si primul panicat am fost eu pentru ca mi s-au dat toate planurile peste cap. Deja ma gandeam la ce am de facut peste 2 – 3 luni, pentru ca in perioada urmatoare imi era clar care e treaba: izolat in Botosani – imi fac treaba cum pot cu mici pauze de frustrare.
Dupa ce am recitit de 2 ori Ordonanta Militara si am discutat situatia cu 2-3 prieteni, mi-am refacut planurile si m-am linistit.
Insa din acea zi Botosaniul nu a mai fost la fel. Peste tot se vorbeste doar de asta acum. Toata lumea e mult mai nelinistita desi observ ca se respecta in continuare masurile de protectie. Insa ma uit la oras ca la o butelie care sta sa explodeze (unde explozia inseamna sa se ajunga la isteria care a cuprins capitala).
Revenind la articol – e exact ce avem nevoie in perioada asta – mai ales eu. Si desi fac deja o buna parte dintre recomandarile spuse de tine, Daniel, momentan inca am senzatia ca nu e suficient. Pentru ca ma nelinisteste ideea ca e posibil sa bubuie si aici.
Am grija de mine si sanatatea mea mentala si emotionala, dar nu pot sa ii ignor pe cei din jur pentru ca daca ei “o iau pe camp” o sa-mi fie si mai greu sa fiu eu centrat si stabil. Asa ca am devenit un mic evanghelist care recomanda oamenilor filme, stand-ups, carti, sau orice alta activitate care le face placere – de fiecare data cand am ocazia. Acum o sa trimit articolul asta direct 🙂
Multumesc.
PS: una dintre schimbarile pe care le-am facut in perioada asta este ca imi dau timp deliberat sa ma joc pe calculator (inainte ma invinovateam pentru asta ca e pierdere de timp si ca am altele mai importante de facut) – acum imi dau seama cat de mult m-am neglijat si m-am tinut in agitatie si in alergare dupa planuri si milioane de dolari imaginari, fara sa am cu adevarat grija de mine, acum si aici.
Acum, nici sa cazi dintr-o extrema in alta nu e bine. Sa dai dolarii imaginari pe jocuri pe calculator. 🙂
Genial articol, zici ca ma descrie pe mine, multumesc!
Multumesc Daniel! Chiar aveam nevoie de articolul asta. Eu m-am tinut tare astea doua saptamani de autoizolare, am facut mare parte din ce spui tu acolo, am meditat, mi-am creat o mica rutina, fac miscare, mananc cat de cat sanatos, imi curat energetic spatiul in care locuiesc, vorbesc cu oamenii care conteaza in viata mea acum si ne incurajam reciproc dar ieri am clacat. Asa ca materialul tau a venit la fix. Avem nevoie unii de altii si avem nevoie sa ne acceptam emotiile dar sa nu traim in ele. Trebuie sa fim puternici oricat de greu va fi. Si va fi! Asta e clar. Din multe puncte de vedere. Sunt recunoscatoare pentru tot ce ne inveti!
Multumesc. 🙂
Mulțumim pentru articol! O alta perspectivă, mai benefică pentru mintea și sufletul nostru.(inclusiv și pentru trup)
Rămân sănătos dpdv emoțional conectandu-ma in continuare cu cei dragi(avem tehnologia asta acum și e simplu daca vrem).
Pe lângă asta, incerc sa îmi văd în continuare de studiu(sunt student) și încerc să îmi folosesc timpul ptr dezvoltarea mea. Ex: învăț un limbaj de programare, citesc cartea care zăcea prăfuită pe raft.
Și ca o cireasa de pe tort, incerc ocazional sa ies in natură și să iau o gura de aer proaspăt.(bineînțeles, respectând decenta și distanța:)) )
P.s. de obicei nu dau comentarii, însă rugămintea din p.s.ul tau a fost foarte convingătoare și de data asta am zis sa sparg gheata.
E o modalitate foarte buna de “call for action” si e de ținut minte. Numai bine!
🙂 Ma bucur ca ai spart gheata.
Salut Daniel felicitări
Te-am descoperit în 2015 cu construim imperii și am rămas profund impresionat nu citeamm la vremea aceea ai fost scânteia declanșatoare al unui foc tot mai arzător de carte de dezvoltare azi citesc Anthony Robbins Cum să controlez mintea și viața emocional,fizică și financiară atât de actuala in aceste momente de criză atipică unde o criză de sănătate mondială se suprapune la o criză economică mondială.
Esti un exemplu continuă tot ce faci căci faci diferența în zilele de azi m-ai mult că niciodată!
Azi se scrie istorie poate a început al treilea război mondial unul al virușilor sau economic nu știu dar stiu ca strămoșilor noștrii li sa cerut să meargă la razboi nouă ni se cere să rămânem în casă să citim să ne acordam timp să ne cunoaștem!
O îmbrățișare virtuală
Spartans,
What
is
your
profession?
:))
Dragul meu,
Mi-am cumparat o sapa noua si am schimbat coada la grebla ! In rest …parca ma bucur de ce se intampla ! Ops…
Cred ca e inceputul sfarsitului ca nu se mai putea frate !
Calare pe program sa antrenam “muschii” pentru …dupa ! 🙂
Te pup si scrie continuu ca acum e nevoie de pragmaticitatea ta …dupa ce citesc articolele tale ma simt “normala” !
Cu drag “dintr-un loc cu verdeata ” Simona 🙂
Ce chestie,
si eu ma simt normal cand imi scriu articolele 🙂
FOARTE BUN ARTICOLUL MULTUMESC
Salut Daniel,
Foarte util si binevenit articolul tau.
The only thing to fear is “Fear” itself.
In orice lucru, chiar si intr-un dezastru sau o catastrofa, exista si o parte pozitiva.
Daca identificam partea pozitiva pentru noi si ne concentram in acea zona, deja am schimbat perspectiva intr-una pozitiva.
Multumesc! Aveam nevoie de asa articol! Suntem Unul și Sf Treime cu Maica Domnului ne aud rugăciunile!
Buna Daniel,
Super bun articolul tău, ca de obicei,de altfel.Mi-a plăcut mult.Mi-am notat in wishlist cartea ,,Viata secretă a creierului “!!
O mare parte din ceea ce ai recomandat,le aplic si eu.
Funcționează, bine chiar 🙂
,,Plâng ” dupa activitatea de grădinărit!! Este cea mai tare si cea mai frumoasă activitate.
Mulțumesc pentru email.
Tine-o tot așa!!!
Cu manecile suflecate !!!🙂🌞
Bună Daniel
Te urmăresc de ceva vreme şi apreciez mult comentariile tale pertinente.
Pot să spun că mesajul tău precedent, privind virusul, a avut un impact surprinzător asupra mea. Sunt medic de urgentă şi actiunea mea este de luptă: împotriva bolii, împotriva agenţilor patogeni, împotriva anxietăţii, împotriva a ceea ce ne ameninţă.
Continui să fac ceea ce stiu şi am fost formată să fac, aducând însă o altă perspectivă, aceea a echilibrului. Ȋn loc să ma concetrez pe dramă, ma focalizez pe soluţii. Nu mai sunt « contra » la ceva am devenit «pentru ». Şi nu numai la locul muncă, dar şi acasă, în discuţiile cu prietenii, în mesagele pe care le transmit… Cum spune un autor pe care îl apreciez mult (Fletcher Peacock) « preocupaţi-vă să udaţi florile, ni buruienile ».
Mulţumesc Daniel pentru harul şi efortul tău de a mobiliza resursele oamenilor
Continuă tot aşa
Salut! Eu nu ma uit la tv, nu urmaresc stiri nicaieri. Nu mai cred in nimic, doar ca virusul ( problema) exista. De doua zile tv-ul e oprit complet pt ca nu ne mai intelegeam cu cel mic. Pana atunci statea doar pe desene animate. Radio nu am. Telefonul il folosesc cu precadere ca sa vorbesc si atat. Nici pe sotie nu o ascult cu informatiile ei despre ce a auzit, citit de la unul si altul, tot ce o panicheaza. Imi vad de viata normal, in casa sau in curte, lucrez, repar, citesc, fac mancare etc. Sunt navigator dar si introvertit, deci sunt obisnuit cu viata retrasa, izolata pe perioade lungi, chiar si departe de familie. Sunt constient ca trebuie sa ne protejam si vom trece si peste asta.
La mine, inca nu sunt modificari semnificative in stilul de viata… Continui sa merg la serviciu si in ultimul timp oricum o lasasem mai moale, mai batraneste, activitati de relaxare, doar cu prietena, caci de multe ori ne-am dat seama ca daca in zilele libere vrem sa ne sincronizam cu alti prieteni intervine o mica distragere, un mic stres, cel putin pana la momentul intalnirii/activitatii respective. Dar ce-i drept consum mai multe stiri, totusi multumesc pentru cronica.ro, de cand ai facut recomandarea data trecuta m-am abonat – pana atunci renuntasem complet la stiri. Am vizionat ieri filmul Perfect sense (2011), recomand pentru perioada asta, pentru mesajul/metafora din spatele lui.
Buna! Mi-a placut mult articolul. Doua din “ingredientele” dietei – aceea de a te imbraca ca si cum te duci la job si agenda dimineata le-am descoperit si eu, ca sa rezist.
Lucrez de acasa, copiii de asemeni, fac scoala de acasa, cea mica ma solicita la joaca, curatenie e de facut non-stop- chiar nu ma plictisesc.
Citesc cand apuc- culmea-, inca nu am timpul acela liber pe care mi-l doream pentru lectura. Va recomand cartea “12 reguli de viata”, de Jordan B. Peterson. e minunata pentru zilele astea.
Bună! 🙂 vă mulțumesc pentru vulnerabitate. Mi-ați ajuns la minte și la inimă cu ce ați scris și m-am bucurat să mă regăsesc făcând instinctiv deja, parte din sfaturile oferite. De mâine mă îmbrac altfel după ce mă dau jos din pat 😀
Într-adevăr este o vreme în care este vital să ne facem ordine-n gânduri, relații chiar… să ne descoperim pe sine și pe cei cu care locuim… Oamenii, media sunt plini de panică, panică, panică… nu contest faptul că media n-ar spune adevărul (apreciez eforturile lor, slujirea medicilor, farmaciștilor, polițiștilor, vânzătorilor, gunoierilor… tuturor celor din linia 1, a celor ce pun umărul cumva, să fie mai bine…) Nu ascult știri, le mai aud fără să vreau… dar te duc direct în depresie severă. Am doar wa și-mi este suficient.
Emoțional rezist bine zic eu și cei din jur cu care vorbesc, care mă percep așa cum sunt: omul pozitiv, optimist care se încrede în Dumnezeu pentru că de la El, din relația cu El îmi găsesc forța de a înainta prin viață cu fruntea sus și cu privirea ațintită spre cer, la EL.
În această perioadă lucrez de acasă, atât cât poate un asistent social și consilier să lucreze de acasă… Prefer interacțiunea directă cu oamenii, dar acum mă mulțumesc și cu cea online și caut să o folosesc pentru a aduce speranță celor din jur, încredere-n ajutorul lui Dumnezeu, mai ales în această perioadă altfel.
Cred că într-adevăr trăim zile grele dar nu rele… dacă știm să luăm ce-i bun din tot ce se întâmplă și să ne încredem în Dumnezeu că ne va ajuta să trecem cu bine și peste această perioadă.
Vă recomand o carte ce se numește „Făuritorul de cercuri” Mark Batterson.
Eu și muuulți alți oameni pe care-i cunosc și pe care nu-i cunosc, ne rugăm și așteptăm vremuri mai liniștite… altfel.
Cu cele mai bune gânduri și cu recomandarea: stați acasă, Gabriela Povian – Timișoara 🙂
Multumesc pentru samanta de normalitate pe care o sadesti aici. Eu am un hobby, imi fac haine in aceasta perioada si intru in Flow imediat. Mai fac sport si introspectie. Am multe carti si bloguri de citit. Am un grup de prieteni pe whatsapp si ne auzim sa postam chestii care ne ridica vibratia. Sun zilnic minim o persoana si spun macar o data pe zi “Te iubesc!” din toata inima.
Aceasta va fi mantra mea:
“S-a intamplat deja! Obisnuieste-te cu ideea! Avem o pandemie, economia este la pamant. Esti prea mic sa controlezi ce se intampla la nivel global.
Poti, insa, controla ce simti!
Pericolul exista.
Insa emotiile negative sunt doar niste proiectii tampite, care nu te ajuta la nimic!”
Excelent scris!
Astept cu nerabdare urmatorul articol!
Foarte util articolul. Mi-a placut in special punctul 4, acum am inteles de ce nu am putere de concentrare mare. Daniel, poate poti face un articol separat pe tema asta, daca tot suntem acasa 🙂
Salut, ma numesc Robert Scholler si am 63 de ani. Fac parte din generatia care este deja periclitat de Corona din cauza varstei. Sunt total reelaxat si pandemia nu-mi face nici un stress.
Sa va povestesc cum fac:
Evit locuri aglomerate si nu ma apropii de geaba prea tare de alti oameni. Evit sa-mi ating cu mana nespalata ochii gura sau nasul. Cum ajung acasa ma spal bine pe maini si pe fata.
S-a constatat ca nu virusul Corona ci starea labila al persoanelor este de vina daca cineva care poarta virusul se imbolnaveste tare sau moare.
Pentru o imunitate buna iau zilnic vitaminele D3 si C, si pastile de Zink.
Dorm mai mult ca de obicei. Un corp odihnit este rezistent la atacurile virusilor, are resurse si energie destula pentru a le combate. Îmi asigur un somn placut ascultand seara muzica relaxanta ca de exemplu:
https://www.youtube.com/watch?v=jHO_bJc3OtM
https://www.youtube.com/watch?v=TKGNMRQelUc
si adorm imaginandu-mi ca dorintele mele cele mai frumoase s-au inplinit deja bucuranduma de ele. In vis se poate orice.
Ma hranesc cat se poate de sanatos.
Daca corpul meu întalneste un virus, se va descurca cu el pentru ca are tot ce-i trebe.
Ceea ce pot sa mai ofer tuturor este, sa evitam de exemplu betiile, lipsa de somn, epuizari prea mari prin munca sau stress. Daca ne prieste, putem sa consumam in nainte de culcare o jumate de pahar de vin rosu, daca putem ramane la aceasta cantitate.
In potriva depresiilor nu este bun vinul, pentru asta ofer in nainte de culcare “Lapte cald cu miere de albine”. Dupa ca-l consumi, adormi ca un bebelush in bratele mamei.
Super tare articolul !! Daniel, imi poti recomanda cateva carti care tie ti se par exceptionale din categoria beletristica ? Multumesc.
Poate daca nu as fi trecut prin stari de panica de anxietate pe care cu greu le-am depasit, nu as fi citit articolulDupa lecturare mi-am dat seama ca multe dintre sfaturi le-am descoperit singura iar altele le-am descoperit citind, incerc sa le pun in practica.Mi-a placut articolul.Sanatate !
As fi reusit sa-ti citesc articolul,daca nu dadeam de gluma despre pensionari…nu stiu cati ani ai,dar poate ai si tu parinti,bunici sau rude pensionate.Fa-ti timp si asculta-i cum au muncit in viata lor si ce experiente de viata au.Poate asa vei avea empatie.Si daca totusi nu te va impresiona aceasta categorie de oameni,gandeste-te ca acesti oameni au platit si ei la randul lor “dari” la stat cum platiti si voi ,iar acum cand nu mai pot munci si au dreptul la amarata aia de pensie se ridica niste “mucosi” care au impresia ca nu traiesc bine din cauza pensionarilor!!!! Pai sa desfiinteze sistemul de pensii atunci! Crezi ca ar fi mai bine??? Nu! Daca nu ar fi pensiile si sanatatea ce s-ar mai fura??? Si tot asa…se poate discuta mult pe tema asta…M-a scarbit gluma ta si atitudinea ta fata de un grup de persoane fara aparare…invata sa fii uman,pentru ca nu te costa nimic! Incearca sa te imprietenesti cu un batran si vei vedea ca e la fel ca tine iar in plus are multa experienta de viata din care vei avea de invatat…
Cand am vorbit serios, am vorbit serios, cand a fost de gluma, am spus ca e gluma.
Partea amuzanta este ca gluma respectiva mi-a fost spusa de un pensionar. Sa glumesti nu inseamna lipsa de empatie, inseamna sa vindeci preconceptii si comportamente din societate, frici si nonactiune.
In ziua in care nu mai intelegem rolul umorului, societatea noastra se duce pe apa sambetei. 🙂
M-a uns pe suflet articolul tau. Cand ma suna la telefon familia si prietenii sa imi spuna ce fac ei si sa ma intrebe cum sunt eu (sunt medic), toti sunt socati de calm. Intrebarea pusa mereu este: cum poti sa fii asa de calma, ca e nebunie ce se intampla in lume? Incerc mereu sa ii calmez, sa le schimb atitudinea fata de aceasta situatie, sa le explic ca panica nu foloseste la absolut nimic in afara de starea proasta pe care o ai. Suntem intr-o situatie in care controlul nostru este extrem de redus, dar ceea ce putem controla este igiena noastra, contactul cu altii si starea noastra mentala. Daca gasim acest echilibru nu doar ca putem sa trecem prin aceasta situatie, dar putem sa trecem prin aceasta situatie invatand cate ceva despre noi, devenind mai echilibrati si mai in control cu multiple aspecte ale vietii. Haideti sa respiram, sa invatam sa ne bucuram de lucrurile mici si sa nu disperam.
Ma bucur de articol si consider ca este unul de how to stay calm step by step 😃
Foarte interesant articolul. Weekend-ul acesta sunt la a doua carte pe care o voi termina într-un interval de 7 zile. Am observat ca m-au relaxat comediile pe care le-am văzut saptamana trecuta. Nu sunt o mare consumatoare de știri, dar am observat ca acum verific mai des site-urile de știri…deci ar trebui să mă limitez la o dată pe zi. Incerc sa nu îmi fac griji despre viitor, gandindu-ma ca sunt tanara si ca ma voi putea reinventa daca va fi cazul. Probabil nu va fi ușor la început, dar…
Felicitari! 🙂